Se apropie vara, si pe masura ce temperatura va creste, iar noi ne vom indrepta catre piscine, mare si alte ape pe malul carora ne vom intinde alene, in costum de baie, vom fi bombardati, ca in fiecare an, cu stiri despre importanta protejarii pielii cu factori de protectie cat mai ridicati. Demonizarea soarelui a devenit o obisnuinta, desi sute de studii releva legatura dintre deficienta de vitamina D si cancer.
Dupa fortificarea alimentelor cu vitamina D si reducerea incidentei rahitismului, s-a considerat ca problemele majore date de deficienta acestei vitamine au fost rezolvate. Doar ca rahitismul este, asa cum spune si acest studiu, doar varful eisbergului. De-a lungul timpului, sutele de cercetari au relevat legaturi intre deficienta de vitamina D si multe alte boli, precum o serie de tipuri de cancer, boli autoimune, infectioase sau alte sistemului cardiovascular.
Majoritatea celulelor si tesuturilor organismului uman au receptori ai vitaminei D, si o buna parte din acestea detin „masinaria” care transforma forma circulanta a vitaminei D, 25-hidroxivitamina D, in forma sa activa, 1.25-dihidroxivitamina D. Ne luam vitamina D prin expunere la soare, din alimentatie si din suplimentarea acesteia pe cale exogena. O dieta bogata in peste gras, salbatic, va preveni o deficienta vitaminica, iar UVB vor penetra pielea, transformand 7-dehidrocolestrol in previtamina D3. Soarele are capacitatea de a distruge excesul de vitamina D3 din organism, transformandu-l in produsi de degradare, prin urmare expunerea excesiva la UVB nu va duce la toxicitate. Desigur, nu putem ignora faptul ca expunerea solara exagerata duce la imbatranirea pielii, prin urmare ar trebui efectuata la orele in care UVB este maxim (9am si 17pm vara, in zonele temperate), pentru perioade scurte.
Conexiunea dintre Vitamina D si cancer
Un studiu publicat in 2012 a aratat corelatii inverse puternice intre nivelul de UVB si 15 tipuri de cancer: de san, cervical, colon, endometrial, vezica, esofagian, de stomac, de plamani, ovarian, pancreatic, rectal, renal si uterin, precum si limfom Hodgkin’s si non-Hodgkin’s.
Asa cum se poate observa in graficul de mai sus, incidenta cancerului de san, in acest caz particular, creste pe masura ce ne indepartam de ecuator. Incidentele cele mai mici sunt in Africa, iar acestea cresc atat spre nord (Canada, SUA) cat si spre sud (Argentina, Uruguay). Aditional, aparitia unor tari asiatice unde nivelul de expunere la UVB este unul normal in aceste studii poate fi legata de consumul ridicat de fibre, acestea legand 25(OH)D3 si ducand la eliminarea sa.
Graficul anterior releva si el acelasi lucru, pe un alt tip de cancer, cel colorectal. Numitorul comun? Nivelul de vitamina D. De altfel, peste 2500 de studii publicate in jurnale bio-medicale au investigat corelatia dintre nivelurile scazute de vitamina D si cancer, intre acestea fiind incluse si aproape 300 de studii epidemiologice.
Analiza tuturor acestor studii si concluziile cercetatorilor duc intr-un punct comun: utilizarea vitaminei D ca „tratament” profilaxic impotriva unui numar ridicat de tipuri de cancer, nu doar de colon sau de san. Vara, in perioadele in care UVB e la maxim, o expunere de doar 20 de minute pe o suprafata de minim 40% a corpului (nu trebuie sa mergi la plaja, ci sa te plimbi in pantaloni scurti si tricou) poate duce la o sinteza de vitamina D echivalenta cu 10.000 UI. Utilizarea unei creme de protectie cu factor peste 30 va inhiba insa aceasta sinteza. Tu ce alegi?
