Fibrele fac parte din grupa carbohidratilor si pe noi, adeptii dietei ketogenice, ne incanta permanent atunci cand apar pe o etichete, pentru ca implica scaderea lor din totalul de carbohidrati, si prin urmare ne pot permite inserarea unui aliment nou in mesele noastre.
Dar sunt necesare sau…? Da, stiu, logica elementara, precum si revistele, reclamele, site-urile de nutritie si veganii (ah, mai ales veganii) spun ca fibrele sunt esentiale, ca sunt necesare minim 30 de grame pe zi pentru o digestie impecabila sau pentru combaterea constipatiei. Dar cum poate un element care incetineste tranzitul enorm, sa imbunatateasca DIGESTIA? Prin definitie, digestia unui aliment inseamna scindarea acestuia in nutrienti si absorbtia acestora in organism. Or, fibrele creeaza impreuna cu lichidele ingerate o masa mucilaginoasa care inconjoara alimentele consumate si le impiedica digerarea integrala. De ce se perpetueaza atunci informatia conform careia avem nevoie de un element NEDIGERABIL?
Un studiu publicat in Jurnalul Mondial de Gastroenterologie, efectuat pe 63 de subiecti cu constipatie cronica, a aratat beneficiile reducerii sau eliminarii consumului de fibre in tratarea acestei boli.
Intre mai 2008 si mai 2010, pacientii au fost inrolati in studiu, dupa ce endoscopiile efectuate au eliminat cauze interne ale constipatiei. Dupa 6 luni, 41 de pacienti au ales sa ramana pe o dieta fara fibre, 16 pe o dieta cu o cantitate redusa de fibre, iar 6 dintre acestia au optat pentru o dieta bogata in fibre din motive religioase. Pacientii care au eliminat sau redus fibrele alimentare au prezentat imbunatatiri semnificative in simptome, pe cand cei care au continuat o dieta bogata in fibre nu au afisat nicio schimbare a bolii. In cazul celor care au stopat ingestia de fibre in totalitate, frecventa scaunului a crescut de la unul la 3.75 zile la unul pe zi; la pacientii cu o ingestie redusa de fibre, frecventa scaunului a crescut de la unul la 4.19 zile la unul la 1.9 zile, in timp ce subiectii ramasi pe o dieta bogata in fibre nu au prezentat schimbari, frecventa ramanand de un scaun la 6.83 zile. Simptomele de balonare au fost prezente in urmatoarele procente: 0% in cazul pacientilor care nu au consumat deloc fibre; 31.3 % in cazul pacientilor cu un consum redus de fibre; 100% in cazul pacientilor cu un consum ridicat de fibre.
Adesea, constipatia este confundata cu lipsa scaunului. De fapt, definitia acesteia este cu totul alta, fiind vorba de dificultatea de a elimina reziduurile din organism, in niciun caz de lipsa acestui proces. O cantitate ridicata de fibre alimentare nu poate ajuta constipatia, atat timp cat acestea creeaza o masa solida de fecale, mult mai greu de eliminat.
Acest articol nu are menirea de a pune fibrele alimentare din fructe si legume la zid. Daca legumele tale preferate contin fibre, consuma-le! Nu pentru fibre o faci, ci pentru micronutrientii prezenti. Sau doar pentru ca iti plac :). Ingestia deliberata de fibre alimentare suplimentare insa nu numai ca nu este necesara, insa poate face rau persoanelor bolnave de constipatie sau predispuse acestei boli.
Personal, utilizez in retetele mele o serie de fainuri din fibre, din simplul motiv ca nu au niciun aport caloric si confera consistenta. Insa nu pot nega aparitia retentiei hidrice de fiecare data cand am utilizat cantitati ridicate de fibre. Din fericire, acest efect dispare in maximum 2 zile, prin urmare uneori cozonacul keto merita sacrificiul de a retine apa in tesuturile adipoase. 🙂
In cel mai rau caz, fibrele alimentare pot inrautati constipatia si iritatia intestinului subtire, pot agrava flatulenta si balonarea. In cel mai bun caz, pot scadea glicemia cu 10 pana la 20 de procente si pot scadea colesterolul LDL cu pana la o treime. Glicemia insa o poti scadea si doar eliminand sursele de carbohidrati rafinati, in timp ce fractia LDL se imparte intr-o parte buna si una mai putina buna, asadar… merita?
imi dau seama ca nu am inteles rolul fibrei si de unde vine. Eu eram convinsa ca fibre sunt continute de legume si fructe, asa ca am la fiecare masa: mere, morcovi, brocolli, verze, spanac si salate, papadie sau urzici, dar si caise, piersici, fructe de padure etc.