La finele anilor ’80, cercetatorii au utilizat prima data expresia „paradoxul francez”, cu privire la incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare in raport cu o dieta bogata in grasimi saturata, precum cea a francezilor. Desigur, privit prin prisma ultimelor studii si meta-studii in domeniul nutritiei, nu este vorba deloc de un paradox, intrucat nu este demonstrata stiintific nicio legatura intre un consum ridicat de grasimi saturate si un procent mare de decese cauzate de boli cardiovasculare.
S-au cautat nenumarate explicatii de-a lungul timpului, una dintre ele fiind consumul ridicat de vin pe cap de locuitor in cazul Frantei. Chiar daca acesta continua sa fie ridicat si chiar daca si in dieta ketogenica vinul este o bautura tolerata (atat timp cat este sec si natural), nu resveratrolul din vin ii face pe francezi sanatosi. Un studiu recent confirma ca suplimentele de resveratrol nu reduc riscul de boli cardiovasculare sau de cancer, asa cum incearca sa sustina canalele de marketing care promoveaza aceasta substanta continuta de coaja strugurilor.
O alta varianta a cercetatorilor a fost analiza tipurilor de grasimi ingerate. Astfel, o privire succinta asupra alimentelor tipic frantuzesti releva ca acestia consuma preponderent grasimi saturate usor digerabile si recunoscute de catre organism, precum untul sau branzeturile, spre deosebire de americani, a caror dieta este bogata in grasimi hidrogenate si grasimi trans, dovedite a avea legaturi puternice cu gradul de incidenta al bolilor cardiovasculare.
Astfel, in plina era low fat, in anii ’80, francezii demonstrau fara voie ca o dieta bogata in grasimi saturate, naturale, nu prezinta niciun risc asupra sistemului cardio-vascular. In paralel, un deceniu mai tarziu a aparut termenul de paradox israelian, opus celui frantuzesc: mirarea cercetatorilor se resfrange asupra unui procent ridicat de decese provocate de boli cardio-vasculare intr-o tara in care consumul de grasimi saturate este extrem de redus. La fel ca si in cazul Frantei, si aici termenul de „paradox” s-a demonstrat a fi utilizat eronat. O analiza a dietei evreilor israelieni releva ca acestia consuma cantitati ridicate de acizi grasi linoleici (grasimi polinesaturate), puternic inflamatori.
Concluzia este destul de simpla: doua asa zise paradoxuri in oglinda dezvaluie ca o dieta bogata in grasimi sanatoase, in speta dieta ketogenica – nu creste riscul de boli cardiovasculare, ci din contra, imbunatateste diversi markeri medicali.
